Demența este un risc semnificativ asupra sănătății care poate reduce calitatea de viață și cauza dificultăți cognitive și mintale. Demența este un termen general atribuit bolilor neurodegenerative care cauzează tulburări cognitive, pierderea memoriei și schimbări de personalitate.
Deși afecțiunea este cauzată în principal de schimbări fizice asupra materiei cerebrale, demența poate depinde foarte mult și de vârstă, istoria familială, stilul de viață și deficiențele alimentare. Îndeosebi, câteva obiceiuri pot avea cel mai mare impact asupra sănătății creierului.
Deficiența de vitamina B12 poate crește șansele de declin cognitiv și poate accelera îmbătrânirea. Deși unele diete, precum cea mediteraneeană, s-au dovedit a fi deosebit de utile pentru reducerea riscului de demență, nivelurile scăzute de vitamina B12 pot induce simptome precum pierderea memoriei și pot agrava dezvoltarea demenței.
Este foarte important să nu ignorăm niciodată problemele cardiace, indiferent ce vârstă am avea. Experții sunt de părere că astfel de probleme pot crește riscul unei persoane de declin cognitiv și tulburări precum demența. Acest lucru se datorează faptului că mulți dintre factorii de risc care sunt asociați cu sănătatea inimii și a plămânilor, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau inflamația, sunt, de asemenea, asociați cu sănătatea precară a creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Un stil de viață sedentar este un factor determinant pentru numeroase boli și, de asemenea, încetinește funcțiile creierului. Așadar, sportul și mișcarea regulată nu sunt cruciale doar pentru un aspect fizic de invidiat, ci ne ajută și să îmbătrânim frumos și să ne ferim de problemele cognitive.
Pandemia i-a făcut pe unii oameni să trăiască în izolare extremă, situație care vine la pachet cu propriile efecte negative asupra sănătății. Mai multe studii au arătat că există un risc acut între izolarea socială și declinul sănătății cognitive. Izolarea prelungită crește riscul de stres și anxietate și afectează sănătatea creierului în mod considerabil. Prin urmare, izolarea crește riscul de a dezvolta demență mai devreme în viață.
Lipsa somnului poate fi extrem de dăunătoare pentru sănătate. Nu numai că te va face morocănos și obosit, dar prea puțin somn poate avea un impact negativ asupra creierului și poate accelera rata de dezvoltare a demenței. Cu alte cuvinte, atunci când nu dormi bine, nu doar că nu ai energie, dar nici organele vitale ale corpului tău, cum ar fi creierul, nu au timp să se refacă, scrie Times of India.
În afară de ficat și inimă, un consum prea mare de alcool a fost, de asemenea, asociat cu sănătatea precară a creierului și riscul dezvoltării de demență. O neurotoxină precum alcoolul poate provoca atrofia creierului și poate declanșa o pierdere a memoriei în stadiu incipient. Astfel, cercetătorii au concluzionat că cea mai sigură opțiune este să ne limităm la unul sau maxim două pahare de alcool pe zi și să fim la curent cu toți factorii de risc.
Consumul de cafea și ceai poate fi asociat cu rate reduse de accident vascular cerebral și demență
Există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor
Oamenii care au joburi stimulante din punct de vedere mintal prezintă un risc mai scăzut de demență
ADHD la adulți, asociată cu un număr șocant de boli printre care epilepsie, obezitate și demență